Ce sunt iluziile paranoice?

Iluziile paranoice, cunoscute și sub numele de iluzii persecutorii, sunt frici, anxietăți și suspiciuni centrate pe victimizarea percepută sau sentimentele nejustificate de a fi amenințate de forțe externe, cum ar fi indivizii sau autoritățile guvernamentale.

Ce este o iluzie?

Iluzia este o credință falsă că o persoană insistă că este adevărată, în ciuda dovezilor contrare. Este crucial să înțelegem că credințele sau opresiunile culturale nu sunt clasificate ca amăgiri.

Spre deosebire de paranoia, iluziile paranoide devin atât de fixe încât nimic nu poate convinge pe cineva ceea ce crede sau crede că nu este adevărat. Iluziile paranoide nu sunt clasificate ca tulburări distincte de sănătate mintală, mai degrabă, ele sunt adesea un simptom al altor afecțiuni de sănătate mintală, cum ar fi schizofrenia, tulburarea paranoidă a personalității și tulburarea delirantă.

Brian Caissie / Getty Images

Ce sunt iluziile paranoice?

Amăgirile paranoice sunt sentimente nefondate pe care cineva sau un grup le-a încercat să vă maltrateze, să vă rănească și să vă saboteze pe dvs. sau pe cineva apropiat. S-ar putea să te simți ca și cum cineva complotează împotriva ta și caută să-ți distrugă viața atunci când nu există dovezi ale revendicării tale. Iritabilitatea, furia și starea de spirit scăzută sunt caracteristici ale cuiva care suferă de iluzii.

O persoană cu aceste amăgiri crede, de asemenea, în amenințările percepute atât de mult încât nimeni, chiar și cei mai apropiați, nu le poate convinge că nu sunt reale. Nu este neobișnuit să raporteze autorităților profesionale afirmațiile lor neadevărate sau extrem de exagerate.

Simptome

Simptomele iluziilor paranoide includ:

• Sentimente intense și iraționale de neîncredere sau suspiciune
• Hipervigilență
• Dificultate de iertare
• Apărare ca răspuns la critici imaginate
• Preocupări cu motive ascunse
• Temerile de a fi înșelați sau profitați
• Incapacitatea de relaxare
• Comportament argumentativ

Aceste simptome înseamnă adesea că persoanele cu iluzii paranoide au probleme cu formarea și menținerea relațiilor interpersonale.

Exemple de amăgiri paranoice

Persoanele cu iluzii paranoice cred că sunt în pericol din cauza amenințărilor externe din partea anumitor persoane, cum ar fi soțul sau părintele lor, autorități precum poliția sau profesorii sau grupuri precum un consiliu sau un departament de resurse umane.

Pot spune lucruri precum:

• „Au plecat să-mi distrugă reputația”.
• „Au pus tehnologii de urmărire în medicamentele mele”.
• „Știu că angajatorul meu a pus o cameră în casa mea”.
• „Dacă ies din casă, o vor arde”.
• „Guvernul a eliberat un virus care să mă omoare”.

Rețineți că există întotdeauna un subiect care acționează ca agent amenințător, indiferent dacă este vorba despre un „ei” nespecificat, o figură de autoritate precum guvernul sau o persoană specifică ca o figură parentală.

Unele persoane cu amăgiri paranoice pot evita să spună cuiva despre convingerile lor din cauza unor suspiciuni cuprinzătoare că nu pot avea încredere în nimeni.

Cauze și factori de risc

Nu există o singură cauză a iluziilor paranoice. Mulți oameni le experimentează ca parte a unui episod de psihoză și în tulburări psihotice.

Factorii de risc pentru gândurile și iluziile paranoice includ:

• Experiențe de viață: este mai probabil să experimentați gânduri paranoice atunci când vă aflați în situații vulnerabile, izolate sau stresante.
• Experiențe adverse din copilărie (ACES): acestea vă pot determina să credeți că lumea este nesigură și că oamenii nu trebuie să aibă încredere.
• Mediu extern: Unele cercetări sugerează că gândurile paranoice sunt mai frecvente în comunitățile în care vă simțiți izolat de oamenii din jur decât să vă conectați la ele. Rapoartele media despre crimă, terorism și violență pot juca, de asemenea, un rol în declanșarea sentimentelor paranoice.
• Sănătate mintală: Experimentarea anxietății, depresiei sau stimei de sine scăzute, împreună cu așteptarea că alții te critică, te pot face să ai mai multe șanse să experimentezi gânduri paranoice și să te supărești mai mult pe ele.
• Boală fizică: Paranoia este uneori un simptom al bolilor fizice, cum ar fi boala Huntington, boala Parkinson, accidentele vasculare cerebrale, boala Alzheimer și alte forme de demență. Pierderea auzului poate declanșa, de asemenea, gânduri paranoice la unii oameni.
• Lipsa somnului: Lipsa somnului poate declanșa sentimente de nesiguranță și chiar sentimente neliniștitoare și halucinații.
• Efectele drogurilor recreative și ale alcoolului: unele droguri pot declanșa paranoia, cum ar fi cocaina, canabisul, alcoolul, extazul, LSD-ul și amfetaminele.
• Expuneri la substanțe toxice: Anumiți steroizi luați de sportivi și unele insecticide, combustibil și vopsea sunt, de asemenea, asociați cu paranoia.
• Genetica: Cercetările sugerează că anumite gene (încă necunoscute) pot afecta susceptibilitatea unei persoane la paranoia.

Diagnostic

Întrucât iluziile paranoide sunt asociate cu alte afecțiuni de sănătate mintală, clinicii își concentrează adesea diagnosticul. Conform criteriilor de diagnostic enumerate în DSM-5, iluziile paranoide care nu se încadrează într-o tulburare psihotică definită sau nu sunt cauzate de psihoză indusă de droguri vor fi etichetate fie ca „spectru de schizofrenie nespecificat și Alte tulburări psihotice”, fie ca „altă schizofrenie specificată” spectru și alte tulburări psihotice. "

Editura Harvard Health spune că, dacă persoana permite acest lucru, următoarele pot fi utile în procesul de diagnosticare a iluziilor paranoide legate de tulburarea delirantă:

• Conversații cu familia sau prietenii care îi susțin
• O evaluare medicală generală
• Testele de diagnostic, cum ar fi o electroencefalogramă, imagistica prin rezonanță magnetică sau tomografie computerizată, atunci când este implicată o problemă medicală

Tratament

Poate fi deosebit de dificil să tratezi o persoană cu paranoia, deoarece simptomele duc în mod obișnuit la iritabilitate, păzire emoțională și chiar ostilitate. Progresul este de obicei lent, dar recuperarea și reconectarea sunt posibile.

Cu un tratament susținut, o persoană cu amăgiri paranoide poate intra în remisie. Tratamentele specifice vor depinde de mai mulți factori, inclusiv de cauza percepută a iluziilor și de receptivitatea persoanei la acceptarea faptului că au nevoie de ajutor. Dorința lor continuă de a menține cursul oricărui plan de tratament dat este, de asemenea, un factor considerabil.

Opțiunile de tratament pentru iluziile paranoide adoptă de obicei o abordare combinată și pot include medicamente antipsihotice tipice sau atipice care pot ajuta la reducerea simptomelor prin blocarea mesajelor anormale către creier.

Terapia cognitiv-comportamentală poate fi utilizată pentru a ajuta persoana să provoace și în cele din urmă să schimbe tiparele de gândire conștiente legate de paranoia lor.

În unele cazuri, poate fi necesară o detoxifiere supravegheată de droguri sau alcool, spitalizare sau tratament internat pentru a reduce riscul de a dăuna persoanei și altora, dacă iluziile lor paranoide sunt legate de o tulburare de consum de substanțe.

Este ideal să contactați un profesionist la primul semn al unei iluzii. Dacă bănuiți că dvs. sau cineva pe care îl cunoașteți aveți amăgiri paranoice, sunați la 911 pentru asistență.

Susținerea unui iubit

Sprijinirea unei persoane dragi cu amăgiri paranoice poate fi o provocare. Riscul de epuizare a îngrijitorilor este ridicat datorită naturii adesea cronice a unor astfel de modele de gândire.

Următoarele idei din Alianța Națională pentru Sănătate Mintală și provin direct de la cineva care a experimentat iluzii asociate psihozei:

• Evitați disputarea sau întărirea iluziilor. Are efectul opus și persoana respectivă se poate agăța într-adevăr și mai tare de amăgirile sale.
• Validați, dar redirecționați temerile subiacente. Acest lucru poate fi util pentru persoanele cu simptome mai puțin severe și le poate ajuta să vadă opțiuni alternative la convingerile lor, fără a sugera că persoana greșește. Formula ar putea fi ceva de genul acesta: „Văd la ce te confrunți (cu privire la suspiciunea nefondată). Tind să mă gândesc la asta așa ... (oferind o explicație rezonabilă fără a insista asupra adevărului său). ”
• Înțelegeți că acesta este un proces de recuperare continuu fără remedieri rapide.

De asemenea, luați în considerare următoarele modalități prin care puteți susține pe cineva cu iluzii paranoice:

• Luați în considerare dacă credințele lor pot fi justificate
• Luați în considerare dacă există o bază pentru credințele lor
• Vorbeste deschis
• Nu respinge temerile
• Concentrați-vă pe sentimentele persoanei
• Sprijiniți-i să caute ajutor profesional
• Respectă-le dorințele
• Știți de unde să primiți ajutor de urgență

Nu ar trebui să vă sprijiniți pe cineva drag cu deliruri paranoice pe cont propriu. Aceste iluzii nu vor dispărea doar cu dragoste și bunătate. Persoana pe care o iubești necesită ajutor profesional.

Dacă vă simțiți copleșiți sau sunteți expuși riscului de epuizare, contactați-vă pentru ajutor cât mai curând posibil.

Un cuvânt de la Verywell

Recuperarea după amăgiri paranoice este posibilă. Lăsarea înșelăciunilor paranoice în sine poate avea un impact grav dăunător nu numai asupra persoanei care se confruntă cu amăgirea, ci și cu cei dragi, colegi de muncă și comunitate.

Poate fi dificil să stabiliți dacă aveți nevoie de ajutor atunci când apar aceste gânduri. Dacă puteți, poate fi deosebit de util să vă retrageți și să vă provocați propriile convingeri. Păstrarea unui jurnal cu gânduri paranoice, modele de somn, medicamente eliberate pe bază de rețetă și consum de droguri recreativ sau ilicit poate fi o modalitate neprețuită de a vedea modele care altfel pot trece neobservate.

A vorbi cu ceilalți, a-ți împărtăși gândurile și a cere ajutor poate face diferența. Nu trebuie să suferiți de propriile gânduri. Cu ajutorul potrivit, vă puteți recupera viața și puteți învăța să gestionați procesele de gândire într-un mod sănătos.