Cum sunt legate tensiunea arterială crescută și ateroscleroza?

Ateroscleroza (numită și boală cardiovasculară aterosclerotică) este un tip specific de arterioscleroză; cei doi termeni sunt adesea folosiți interschimbabil. Există mulți factori de risc care pot intra în joc atunci când o persoană are ateroscleroză; o astfel de influență majoră contribuie la hipertensiune arterială (hipertensiune arterială), care poate provoca leziuni ale arterelor și poate duce la restricționarea fluxului sanguin către inimă și alte organe și țesuturi ale corpului.

Ateroscleroza hipertensivă poate duce la un accident vascular cerebral sau infarct, din cauza unui blocaj sau a unei rupturi. Vestea bună este că există tratamente eficiente care pot reduce și menține nivelul normal al tensiunii arteriale, precum și medicamente care pot ajuta la încetinirea accelerării aterosclerozei.

PeopleImages / Getty Images

Ce este ateroscleroza?

Ateroscleroza - cunoscută și sub numele de boală cardiovasculară aterosclerotică - este o afecțiune care implică acumularea de plăci care formează depozite în peretele arterei. Această acumulare poate în cele din urmă să restrângă sau să ocluzească artera și să reducă fluxul sanguin.

De multe ori nu există simptome de ateroscleroză până când o arteră nu a devenit atât de îngustă sau obstrucționată încât nu mai poate furniza sânge adecvat organelor și țesuturilor. Atunci când acest lucru se întâmplă în inimă, lipsa ulterioară de flux sanguin adecvat și oxigen poate duce la un atac de cord.

Creșterea cronică (pe termen lung) a tensiunii arteriale poate accelera procesul de dezvoltare a aterosclerozei.

Ateroscleroza poate afecta alte părți ale corpului

Ateroscleroza nu afectează numai inima. În funcție de arterele afectate, factorii de risc variază. De exemplu, pentru:

• Arteris în creier: Acest lucru poate duce la un accident vascular cerebral sau un atac ischemic tranzitor (TIA).
• Arterele la nivelul extremităților inferioare sau abdomenului: aceasta este denumită boală a arterelor periferice (PAD).
• Arterele la rinichi: Acest lucru poate duce la boli renale sau insuficiență renală.

Simptome

De obicei, nu există simptome exterioare ale bolii cardiovasculare aterosclerotice până când nu apare o ocluzie a fluxului sanguin; odată ce există un blocaj al arterei, simptomele includ de obicei:

• Durere toracică (angină): durerea toracică este unul dintre semnele de avertizare de bază ale unei probleme cardiace, dar nu întotdeauna grave. Dacă durerea toracică este însoțită de dureri la nivelul umerilor, gâtului sau maxilarului, dificultăți de respirație, greață și vărsături, rigiditate sau amorțeală la nivelul gâtului, acesta ar putea fi semnul unui atac de cord.
• Durere, crampe sau slăbiciune musculară (de la ușoară la foarte severă): Acest lucru poate apărea la nivelul piciorului, brațelor sau în alte zone ale corpului în care s-a produs blocajul.
• Confuzie și slăbiciune: aceasta ar putea include căderea feței, probleme de vorbire sau vedere, dureri de cap și amețeli, care ar putea fi un semn de accident vascular cerebral.

Rețineți, dacă aveți simptome de infarct miocardic sau accident vascular cerebral, solicitați imediat asistență medicală de urgență (cum ar fi sunați la 911).

Hipertensiune arterială și ateroscleroză

Există mai multe procese conexe despre care se crede că sunt implicate în dezvoltarea aterosclerozei. Deși hiperlipidemia (niveluri ridicate de lipide [grăsimi], cum ar fi colesterolul rău) este considerată în mod obișnuit principalul factor cauzal în ateroscleroză, hipertensiunea (tensiunea arterială crescută) joacă adesea un rol semnificativ în dezvoltarea acesteia. Mai mult, mulți factori care provoacă hipertensiune joacă, de asemenea, un rol în dezvoltarea colesterolului ridicat. Hipertensiunea arterială este, de asemenea, un factor major în:

• Boala de inima
• Moarte subita
• Accident vascular cerebral
• Insuficiență cardiacă congestivă
• Insuficiență renală (rinichi)

Impactul advers al hipertensiunii arteriale asupra sistemului cardiovascular are ca rezultat o creștere a tensiunii în pereții arterelor, caracterizată prin îngroșarea endoteliului (stratul cel mai interior al arterei), precum și impactul asupra stratului muscular al arterei și provocarea îngustării a arterelor mai mici. Acest stres fizic agravează și accelerează ateroscleroza (în special în inimă și creier).

Pe măsură ce arterele se îngustează, grăsimea, colesterolul și alte substanțe (denumite plăci) încep să se acumuleze. Acest proces care are loc în timp este denumit ateroscleroză.

Există dovezi științifice în creștere care identifică ateroscleroza ca fiind în primul rând o boală inflamatorie. Se crede că colesterolul ridicat din sânge activează răspunsul inflamator.

Deși hipertensiunea arterială este considerată un factor de risc pentru apariția aterosclerozei, mecanismul exact al modului în care hipertensiunea arterială se poate pretinde dezvoltării aterosclerozei nu este foarte bine înțeles.

Astăzi, oamenii de știință descoperă informații care indică faptul că aceste două entități de boală (hipertensiune și ateroscleroză) au mecanisme comune. De exemplu, ambele boli au impact asupra endoteliului (căptușeala vaselor de sânge arteriale), care este o zonă anatomică primară în care are loc procesul bolii.

Sunt necesare mai multe cercetări pentru a dezvălui mai multe despre legătura dintre hipertensiune și ateroscleroză.

Afectul în spirală al hipertensiunii și aterosclerozei

Ateroscleroza poate fi o consecință a hipertensiunii, dar odată ce apare ateroscleroza, hipertensiunea se va agrava aproape invariabil. Această relație cauză-efect tinde să aibă un efect în spirală.

Diagnostic

Obținerea unui diagnostic de hipertensiune nu înseamnă neapărat că o persoană are ateroscleroză. Cu toate acestea, dacă hipertensiunea arterială a fost nediagnosticată pentru o perioadă lungă de timp sau rămâne netratată, aceasta poate predispune o persoană la apariția aterosclerozei.

Diagnosticul hipertensiunii arteriale

Când citirea tensiunii arteriale este mai mică de 120/80 mm Hg, indică faptul că o persoană nu are hipertensiune.

O persoană este diagnosticată cu hipertensiune arterială atunci când tensiunea arterială este peste 129 mmHg sistolică (numărul de sus) și peste 80 mmHg diastolic (numărul de jos).

Rezultatele citirii tensiunii arteriale crescute trebuie să fie consistente, deoarece tensiunea arterială fluctuează în mod normal în sus și în jos cu activitatea și alți factori. Prin urmare, există parametri presetați specifici, care indică de câte ori o citire a tensiunii arteriale ridicate trebuie să fie ridicată, pentru a se califica pentru un diagnostic de tensiune arterială crescută.

Există două categorii de hipertensiune, inclusiv:

• Etapa 1: Presiune sistolică de 130 mm Hg la 139 mm Hg sau o presiune diastolică de 80 mm Hg la 89 mm Hg.
• Etapa 2: Presiune sistolică peste 140 mm Hg sau o presiune diastolică peste 90 mm Hg.

Având tensiune arterială crescută netratată de 140/90 crește riscul de apariție a aterosclerozei, de două până la trei ori.

Teste de diagnostic

Testele de diagnostic pentru ateroscleroză includ:

Examen fizic: În timpul unui examen fizic, furnizorul dvs. de asistență medicală va căuta semne de circulație deficitară, cum ar fi:

• Un puls slab (sau absent), situat sub zona arterei care este blocată sau îngustată
• Piele rece, palidă sau albăstruie la extremitățile inferioare
• Scăderea tensiunii arteriale în braț sau în altă zonă afectată de pierderea fluxului sanguin
• Sunete audibile, numite „vânătăi”, peste artera afectată. Aceasta este de obicei prezentă în arterele ocluse ale gâtului, abdomenului sau inghinei.

Analize de sânge: Unele teste de laborator pot indica un risc de ateroscleroză chiar și atunci când o persoană nu prezintă simptome. Acestea pot include indicatori precum colesterol ridicat sau niveluri crescute de HbA1c (un test care indică faptul că o persoană are prediabet sau diabet). Nivelurile de glucoză (zahăr) din sânge pot fi verificate, precum și alte teste de laborator care pot indica posibilitatea apariției aterosclerozei.

Electrocardiogramă (EKG sau ECG): un test care măsoară ritmul, ritmul și activitatea inimii folosind electrozi atașați la brațe, picioare și piept. Acest test indică dacă o persoană a avut anterior un atac de cord sau dacă are un atac de cord în prezent. Acest test nu poate fi utilizat pentru a prezice riscul viitor al unui atac de cord.

Angiografie CT sau RMN: Acestea sunt teste imagistice care implică realizarea unei serii de imagini în interiorul corpului sub diferite unghiuri. Imaginile prezintă informații foarte detaliate despre diferite părți ale corpului. Pentru a diagnostica ateroscleroza, se efectuează o scanare CT a inimii pentru a evalua prezența depozitelor de calciu. Înainte de procedură, un colorant este înghițit pentru a permite o vedere clară a organelor sau a țesuturilor.

RMN: Un test de imagistică care implică câmpuri magnetice puternice și unde radio pentru a genera imagini detaliate; la diagnosticarea aterosclerozei, se utilizează un RMN pentru a diferenția componentele majore ale plăcii aterosclerotice. Un RMN poate fi, de asemenea, utilizat pentru a măsura diametrul peretelui arterei.

Cateterism cardiac (cat cardiac sau cardiac cardiac): o procedură care utilizează un tub subțire, gol (cateter), care este introdus într-un vas de sânge mare care duce la inimă. Acest lucru permite diagnosticatorului să identifice arterele blocate prin luarea de raze X utilizând colorant de contrast injectat prin cateter (o procedură numită angiografie).

Ecografie Doppler: Un dispozitiv special este utilizat pentru a măsura tensiunea arterială în diferite părți de-a lungul brațelor și picioarelor pentru a evalua severitatea eventualelor blocaje și a evalua modul în care sângele curge prin artere.

Test de stres cardiac: Un test pentru măsurarea aportului de sânge în arterele coronare atunci când inima funcționează (ca urmare a mersului pe o bandă de alergat). Acest test este uneori menționat ca un exercițiu sau un test de rulare. Un test de stres cardiac poate fi utilizat pentru diagnostic sau poate fi, de asemenea, comandat atunci când furnizorul de servicii medicale dorește să vă recomande ce nivel de exercițiu este potrivit pentru dvs.

Ecocardiogramă sau scanări nucleare: Aceasta oferă o mai bună detectare a bolilor de inimă. Dacă sunt prezente blocaje ale arterelor, EKG, ecocardiograma și / sau scanarea nucleară vor arăta anomalii caracteristice, permițând medicului dumneavoastră să pună diagnosticul bolii coronariene.

Tratament

Deși nu există un remediu pentru ateroscleroză, se pot face multe lucruri pentru a ajuta la încetinirea progresului bolii. Scopul preventiv general este de a preveni îngustarea gravă a arterelor, prevenind ulterior deteriorarea organelor vitale.

Medicamentele pentru controlul tensiunii arteriale și scăderea nivelului de colesterol sunt esențiale în tratamentul aterosclerozei.

Medicamente pentru scăderea colesterolului

Cel mai frecvent tip de medicamente pentru scăderea colesterolului se numește „medicamente statinice”. Acestea acționează controlând producția de colesterol în ficat. Statinele sunt, de asemenea, considerate a avea proprietăți antiinflamatorii, care ar putea ajuta la reducerea inflamației în artere. Exemple de medicamente statinice includ:

• Lovastatin (Mevacor)
• Simvastatină (Zocor)
• Pravastatină (Pravachol)
• Fluvastatină (Lescol)
• Atorvastatină (Lipitor)
• Rosuvastatină (Crestor)

Terapie antihipertensivă

Există multe tipuri diferite de medicamente care tratează hipertensiunea. Fiecare tip este diferențiat în funcție de propria categorie. Unele tipuri comune de medicamente antihipertensive includ:

• Diuretice: acestea ajută rinichii să elimine apa și sodiul din organism. Acest lucru scade volumul de sânge, ceea ce face ca inima să circule mai puțin în jurul corpului; la rândul său, aceasta scade tensiunea arterială.
• Inhibitori ai ECA: aceștia împiedică rinichii să rețină sodiu și apă printr-o metodă care dezactivează o enzimă numită „enzimă de conversie a angiotensinei”. Aceasta are ca rezultat dezactivarea unui hormon numit angiotensină II. Angiotensina II este cunoscută pentru creșterea tensiunii arteriale prin declanșarea retenției de apă și sodiu în timp ce constrânge arterele.
• Blocante ale receptorilor angiotensinei (ARB): acestea blochează hormonul angiotensină II și împiedică hormonul să promoveze retenția de sare și apă, precum și să restrângă arterele.
• Blocante ale canalelor de calciu: acestea încetinesc mișcarea calciului în celulele musculare netede ale inimii și arterele coronare; aceasta are ca rezultat dilatarea arterelor, scăzând astfel tensiunea arterială.
• Blocante ale receptorilor adrenergici: Aceste medicamente acționează prin prevenirea atașării neurotransmițătorilor la celule și prin stimularea inimii și a vaselor de sânge. Blocanții periferici ai receptorilor adrenergici sunt împărțiți în două grupe majore: blocanți beta și blocanți alfa.

Alte intervenții

Deși nu există încă un remediu pentru ateroscleroză, există și câteva lucruri - pe lângă administrarea de medicamente - pe care le puteți face pentru a încetini progresia afecțiunii. Modificările stilului de viață constatate pentru a ajuta la încetinirea progresiei aterosclerozei includ:

• Renunțarea la fumat: Aceasta este una dintre cele mai impactante schimbări de stil de viață pe care le puteți face.
• Menținerea unei greutăți sănătoase: grăsimea corporală, în special în jurul abdomenului, a fost asociată cu niveluri ridicate de colesterol și trigliceride.
• Mâncarea unei diete sănătoase: Consumul de fructe și legume de culori luminoase și evitarea grăsimilor saturate și trans sunt o regulă generală. Înlocuiți grăsimile nesănătoase cu grăsimi mononesaturate (cum ar fi uleiul de măsline) și alte grăsimi sănătoase, cum ar fi grăsimile din avocado, nuci și multe altele. Sursele de proteine ​​ar trebui să provină din carne slabă (cum ar fi puiul fără piele) și pește, cu accent pe consumul de pește și surse vegetale de proteine ​​(cum ar fi leguminoasele).
• Exerciții fizice regulate: asigurați-vă că vă consultați cu furnizorul de servicii medicale înainte de a începe orice tip de program de exerciții.

Un cuvânt de la Verywell

A lua în considerare faptul că cel mai bun mod de acțiune pentru ateroscleroză sunt măsurile preventive, cum ar fi:

• Vizite regulate cu furnizorul de servicii medicale (inclusiv monitorizarea regulată a tensiunii arteriale, a nivelului colesterolului și a altor observații)
• Luați medicamente prescrise exact așa cum v-a indicat medicul dumneavoastră
• Menținerea unei tensiuni normale (sub 120/80)
• Urmând instrucțiunile medicului dumneavoastră despre exerciții de rutină
• O dietă sănătoasă
• Renunțarea la fumat
• Evitarea consumului de alcool

Rețineți, dacă aveți tensiune arterială crescută - în special împreună cu niveluri ridicate de colesterol - este important să vă adresați medicului dumneavoastră în mod regulat, așa cum este recomandat. Asigurați-vă că raportați imediat orice simptome sau modificări ale sănătății dumneavoastră.