Hank Grebe / Getty Images
Trunchiul cerebral este partea creierului care se conectează direct cu măduva spinării. Conține regiuni care modulează respirația și funcția inimii, precum și căi de comunicare între creier și măduva spinării. Nervii cranieni ies din trunchiul cerebral - controlând mișcarea și senzația în față și în jurul acesteia.
O serie de afecțiuni pot afecta trunchiul cerebral și simptomele pot varia, adesea incluzând amețeli, vedere dublă și / sau probleme cu mișcarea fizică.
Hank Grebe / Getty Images
Anatomie
Trunchiul cerebral este o structură în formă de tulpină, care se extinde de la partea posterioară (din spate) a creierului până la măduva spinării. Este protejat de meningi, care sunt compuse din trei straturi de țesut conjunctiv asemănător unei foi care învelesc creierul și măduva spinării.
În afara meningelor, trunchiul cerebral este protejat de partea inferioară a craniului. Lichidul cefalorahidian (LCR) curge între meninge și trunchiul cerebral, oferind hrană și protecție.
Structura
De sus în jos, trunchiul cerebral include creierul mediu, pons și medulla. Fiecare dintre aceste secțiuni conține căi nervoase, dintre care multe se deplasează pe tot trunchiul cerebral. Rădăcinile nervului cranian sunt situate în trunchiul cerebral și fiecare pereche din cei 12 nervi cranieni iese din trunchiul cerebral.
Nivelurile nervului cranian sunt:
- Cerebrum: nervii cranieni unu și doi
- Midbrain: nervii cranieni trei și patru
- Pons: Nervii cranieni de la cinci la opt
- Medulla: nervii cranieni de la nouă la 12
Porțiunea mai profundă a trunchiului cerebral este compusă din substanță cenușie, iar căile nervoase rămase ale trunchiului cerebral sunt în principal compuse din substanță albă, care este mai puternic mielinizată (protejată de un tip de grăsime care izolează nervii).
La un adult de dimensiuni medii, trunchiul cerebral măsoară aproximativ 3 centimetri lungime.
Trunchiul cerebral primește aportul de sânge de la mai multe artere, inclusiv arterele vertebrale, artera bazilară și arterele pontine.
Locație
Situat spre partea din spate a gâtului, trunchiul cerebral este partea inferioară a creierului și este continuu cu măduva spinării. În spatele trunchiului cerebral, cerebelul (partea creierului responsabilă în mare parte de coordonare) este, de asemenea, protejată de porțiunea inferioară a craniului.
Variații anatomice
Cele mai frecvente variații ale trunchiului cerebral implică în general asimetria aportului de sânge sau a nervilor cranieni. Aceste variații sunt de obicei minore și, de obicei, nu provoacă efecte clinice.
Anevrismele, care sunt defecte ale unui vas de sânge, pot fi congenitale și se pot dezvolta în vasele de sânge din apropierea trunchiului cerebral. Anevrismele cerebrale lângă trunchiul cerebral pot provoca efecte grave din cauza compresiei sau sângerării.
Funcţie
Trunchiul cerebral conține nervi și tracturi (căi nervoase) care asigură funcții motorii și senzoriale pe tot corpul. Tractele nervoase sunt compuse dintr-o secvență de nervi care trimit rapid mesaje de-a lungul unei rute specifice.
Căile nervoase majore din trunchiul cerebral includ:
- Spinotalamic: acest tract se execută la porțiunea exterioară a trunchiului cerebral, retransmiterea mesajelor de senzație care provin din nervii senzoriali către măduva spinării, prin trunchiul cerebral și către talamusul din cortexul cerebral.
- Corticospinal: Acest tract se desfășoară medial, aproape de centrul trunchiului cerebral, trimitând mesaje din porțiunea motoră a cortexului cerebral prin trunchiul cerebral, către măduva spinării și, în cele din urmă, către mușchi pentru a controla mișcarea.
- Spinocerebelos: acest tract se desfășoară în porțiunea laterală a trunchiului cerebral, transmite mesaje între cerebel și măduva spinării pentru a regla poziția corpului.
Unele dintre structurile situate în trunchiul cerebral funcționează prin coordonarea cu neurotransmițători (mesageri chimici) și structuri din alte părți ale creierului și din tot corpul pentru a controla funcțiile complexe.
Exemplele acestor funcții includ:
- Mișcare: substanța nigra și nucleul roșu din creierul mediu interacționează cu ganglionii bazali din emisferele cerebrale pentru a ajuta la controlul mișcării.
- Funcții autonome: Medulla conține nuclee care mențin funcții precum respirația și reglarea funcției cardiovasculare.
- Somn și conștiință: Formația reticulară, un grup de nervi care se extinde pe tot trunchiul cerebral, interacționează cu cortexul cerebral pentru a media stările de excitare.
Condiții asociate
Mai multe afecțiuni pot afecta trunchiul cerebral, ducând la simptome neurologice. Simptomele corespund zonei specifice a trunchiului cerebral afectată. Uneori, zone foarte mici de deteriorare pot provoca simptome profunde.
Simptomele frecvente ale afecțiunilor care afectează trunchiul cerebral includ vertij (un sentiment că camera se învârte), afectarea echilibrului, vărsături, dureri severe de cap, anomalii ale mișcării ochilor, slăbiciune și / sau pierderi senzoriale pe o parte a corpului.
- Accidente vasculare cerebrale: un accident vascular cerebral reprezintă leziuni cerebrale care apar din cauza întreruperii fluxului sanguin. Acest lucru poate apărea ca urmare a îngustării severe a vaselor de sânge sau poate apărea atunci când un cheag de sânge se deplasează către vasele de sânge ale trunchiului cerebral, obstrucționând fluxul sanguin.
- Unele dintre subtipurile de accident vascular cerebral trunchiului cerebral includ sindromul medular lateral, sindromul Weber (sindromul accidentului cerebral mediu) și sindromul pontin lateral.
- Scleroza multiplă (SM): substanța albă a trunchiului cerebral poate fi afectată de demielinizare în SM, ducând la simptome care pot fi reversibile, progresiv mai grave în decursul anilor sau permanente, în funcție de tipul de SM.
- Creșterea presiunii intracraniene: Când există umflături la nivelul creierului, cum ar fi din cauza unui traumatism cranian, a unui accident vascular cerebral sau a unei infecții, aceasta poate pune presiune pe trunchiul cerebral, afectându-i funcția. Acest lucru poate produce efecte care pun viața în pericol, cum ar fi insuficiența respirației.
- Tulburări de mișcare: mai multe tulburări de mișcare, inclusiv boala Parkinson, sunt asociate cu disfuncție și degenerare a anumitor zone ale trunchiului cerebral, cum ar fi substanța neagră și nucleul roșu.
- Anevrism cerebral: un anevrism cerebral poate afecta vasele de sânge din orice locație a creierului, inclusiv vasele de sânge din apropierea trunchiului cerebral. Anevrismul poate comprima structurile din trunchiul cerebral, poate afecta alimentarea cu sânge sau poate provoca efecte grave dacă sângerează.
- Tumora cerebrală: o tumoră cerebrală primară se poate dezvolta în orice regiune a creierului și cancerul din alte părți ale corpului se poate răspândi în creier. Unele tipuri de tumori primare ale trunchiului cerebral includ gliomul, meningiomul și neuromul acustic.
Teste
Dacă aveți simptome de afectare a trunchiului cerebral, ar trebui să primiți imediat asistență medicală. Medicul dumneavoastră va face un istoric medical atent și veți avea un examen fizic, care va include un examen neurologic detaliat.
Medicul dumneavoastră vă va verifica cu atenție mișcările oculare. Condițiile trunchiului cerebral pot provoca diplopie (vedere dublă), care se poate manifesta prin mișcări inegale ale ochilor. Nistagmusul (mișcări oculare săritoare) este, de asemenea, o afecțiune asociată cu implicarea trunchiului cerebral.
Pe baza istoricului și a fizicii, medicul dumneavoastră ar putea comanda teste pentru a vă evalua în continuare starea.
Testele de care ați putea avea nevoie includ:
- Imagistica creierului: Un test de imagistică prin rezonanță magnetică a creierului (RMN) este de obicei utilizat pentru vizualizarea trunchiului cerebral.
- Angiografie: Dacă există îngrijorare cu privire la o deformare vasculară, ar putea fi necesară vizualizarea vaselor de sânge în apropierea trunchiului cerebral, cu un test invaziv sau neinvaziv.
- Potențial evocat: Acesta este un test neinvaziv care măsoară răspunsul dvs. la stimuli precum lumina sau sunetul. Testarea potențialului evocat, cum ar fi potențialele evocate auditive ale trunchiului cerebral (BAER), pot ajuta la identificarea afecțiunilor care afectează creierul, inclusiv trunchiul cerebral.
.jpg)
