Bărbații care fac sex cu bărbați (MSM) este termenul folosit pentru a clasifica bărbații care se angajează în activități sexuale cu alți bărbați, indiferent de modul în care se identifică. Termenul a fost creat în anii 1990 de către epidemiologi ca instrument de supraveghere pentru a identifica mai bine calea de transmitere a HIV și a monitoriza răspândirea bolii prin activitatea sexuală bărbat-bărbat.
Înainte de a utiliza denumirea MSM, cercetătorii foloseau doar analize bazate pe identitate - iar măsurile de risc ar putea fi defectuoase. De exemplu, bărbații care s-au identificat ca „homosexuali” sau „bisexuali” nu au fost neapărat activi sexual, în timp ce cei care s-au identificat ca „heteroși” ar putea fi activi sexual cu alți bărbați.
MSM se concentrează mai degrabă pe comportament decât pe autoidentificare culturală sau socială, oferind astfel o imagine mai clară a ratelor de infecție cu HIV. Aceasta, la rândul său, oferă o mai bună înțelegere a implicațiilor prevenirii HIV, inclusiv instrumentele de prevenire care ar putea fi cele mai eficiente în diferite populații.
Studiile variază în funcție de comunitate și cultură, dar cercetările efectuate de Departamentul de Sănătate și Igienă Mentală din New York au arătat că din cei 4.200 de bărbați intervievați telefonic:
- Aproape unul din zece care s-a identificat drept heterosexual a făcut sex exclusiv cu alți bărbați.
- 70% dintre bărbații cu identificare directă care s-au angajat într-o dată sau alta la activități sexuale bărbați-bărbați au raportat, de asemenea, că s-au căsătorit.
- 10% dintre bărbații căsătoriți care s-au identificat drept heterosexuali au raportat un comportament de același sex în cursul ultimelor 12 luni
Statisticile HIV în rândul HSH în SUA
În timp ce MSM reprezintă între 2 și 6,8% din populația SUA, acest grup reprezintă 55% din toate infecțiile cu HIV.
Potrivit Centrului pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC), dacă tendința actuală continuă, chiar și unul din șase MSM va fi infectat cu HIV în decursul unei vieți. Perspectivele par chiar mai slabe pentru MSM afro-americani, cu proiecțiile actuale sugerând un risc uimitor de 50% pe parcursul vieții de a controla HIV.
În supravegherea lor din 2014, CDC a mai remarcat diferențele cheie în infecțiile cu HIV în rândul HSH:
- MSM a reprezentat 67% din toate diagnosticele noi de HIV și 83% din noile diagnostice în rândul bărbaților cu vârsta peste 13 ani.
- Tinerii MSM cu vârste cuprinse între 13 și 24 de ani reprezintă 92% din toate infecțiile cu HIV noi la bărbați.
- Ratele HIV în rândul hispanilor / latinilor sunt de o preocupare crescândă. În timp ce noile diagnostice de HIV în rândul HSM albi și afro-americani au fost relativ constante (în scădere cu 6% și, respectiv, 2%, din 2010), ratele în rândul HSM hispanici / latino au crescut cu 13%.
- Astăzi, în SUA se estimează că 687.000 de HSH pozitivi pentru HIV, dintre care 15% rămân nediagnosticați.
- Dintre cei diagnosticați cu HIV, doar 57% rămân legați de îngrijirea specifică HIV mai mult de un an după diagnostic, în timp ce doar 58% din terapia cu HIV au reușit să susțină sarcini virale nedetectabile, indicative ale succesului tratamentului.
Aceste statistici se aliniază, într-o oarecare măsură, la epidemiile HIV din alte părți ale lumii. În timp ce incidența HIV (numărul de infecții care apar într-o anumită perioadă) poate fi mai mare în unele țări, prevalența HIV (porțiunea unei populații afectate) este aproape universal mai mare în rândul HSH.
Cercetările epidemiologice au sugerat că prevalența HIV în rândul HSH este între trei și șase ori mai mare în Orientul Mijlociu, Europa, Asia de Est și Centrală și regiunea Oceanică și de 15 până la 25 de ori mai mare în Africa subsahariană, America Centrală , America de Sud și Asia de Sud și de Sud-Est.
Cum informează cercetarea epidemiologică în prevenirea HIV în MSM
Scopul cercetării epidemiologice este de a oferi o privire imparțială asupra modului în care se transmite boala și nu cine a fost „responsabil” pentru transmitere. Ca atare, oferă modalități de implementare a strategiilor de prevenire fără judecată și (în mod ideal) fără influențe politice sau morale.
Un astfel de exemplu este utilizarea profilaxiei pre-expunere la HIV (PrEP) în MSM. Strategia, în care utilizarea zilnică a Truvada (tenofovir + emtricitabină) poate reduce șansele unei persoane de a infecta HIV cu 90% sau mai mult, a fost studiată pe larg în MSM pentru a vedea cum utilizarea acestuia ar putea fi cea mai eficientă. Ca rezultat al studiilor, PrEP nu este recomandat pentru toți MSM, ci mai degrabă pentru cei care prezintă un risc ridicat de infecție.
De ce? Pentru a fi eficient, PrEP necesită o dozare zilnică pe care mulți bărbați nu o pot întreține. Ca atare, cercetătorii se tem că rezistența la medicamente se poate dezvolta inutil în MSM, care ar putea avea deja alte mijloace pentru a se proteja. Acest lucru, împreună cu costul tratamentului și posibilele efecte secundare, a stabilit PrEP ca un instrument vital pentru grupurile mai puțin susceptibile de a avea alte mijloace de auto-protecție.
Acestea includ homosexuali gay sau bisexuali care pot fi stigmatizați în comunitățile lor și se tem de dezvăluirea orientării lor sexuale. Poate include, de asemenea, MSM mai tineri (din moment ce tinerii, în general, sunt mai puțin susceptibili de a folosi prezervative) și consumatorii de droguri ilicite, care sunt inerent vulnerabili la infecții.
Cercetarea PrEP în MSM cu risc ridicat a adoptat o abordare mai „reală”, evaluând modul în care se comportă bărbații homosexuali și bisexuali, mai degrabă decât încercând să-și schimbe comportamentul. Cu această abordare, instrumentele de prevenire precum PrEP pot fi durabile. Acest lucru ajută la asigurarea faptului că eforturile preventive sunt plasate direct acolo unde vor avea cel mai mare beneficiu.
.jpg)
