Durere nociceptivă
Ghislain și Marie David de Lossy / Getty Images
Durerea nociceptivă este durerea detectată fie în țesuturile moi ale corpului (cum ar fi mușchii și pielea), fie în organe de către nervii senzoriali specializați, cunoscuți ca nociceptori. Nociceptorii detectează stimuli dureroși, trimitând informații către măduva spinării și creier pentru interpretare și răspuns.
Durerea nociceptivă poate fi de natură somatică sau viscerală. (...)
Exemple de durere nociceptivă:
- Dureri de cap
- Dureri pelvine care nu sunt cauzate de afectarea nervilor
- Artrită
- Fibromialgie
Durere somatică
Durerea somatică este un tip de durere nociceptivă. Durerea somatică se referă la durerea detectată de nervii senzoriali din mușchi, piele și țesuturile moi.
Când aveți dureri somatice, nociceptorii trimit mesaje de durere la măduva spinării și creier pentru interpretare. Acest tip de durere este adesea ușor de localizat, deoarece nervii senzoriali sunt bine distribuiți în țesutul moale.
Exemple de durere somatică includ:
- Dureri de cap tensionate
- Dureri pelvine din cauza instabilității articulare
- Artrită
- Fractură osoasă
- Dureri de spate care nu sunt cauzate de nervi
Durere viscerală
Durerea viscerală este, de asemenea, un tip de durere nociceptivă. Durerea viscerală se referă la durerea detectată de nociceptori în organele interne ale corpului. La fel ca durerea somatică, durerea viscerală detectată de nervii senzoriali este trimisă la măduva spinării și creier pentru interpretare.
Nervii senzoriali din organele interne nu sunt la fel de răspândiți ca și în mușchii și pielea corpului. Acest lucru poate face ca durerea viscerală să se simtă plictisitoare și greu de localizat. Spre deosebire de durerea somatică, durerea viscerală poate fi simțită mai departe de originea sa reală.
Câteva exemple de durere viscerală includ:
- Endometrioza
- Sindromul colonului iritabil
- Durere a vezicii urinare (cum ar fi cistita)
- Durere de prostată
Durerea neuropatică
Durerea neuropatică este cauzată și de nervi, dar este diferită de durerea nociceptivă prin aceea că nervii nu funcționează adesea „normal”.
Durerea neuropatică este cauzată de tulburări nervoase și transmiterea spontană a semnalelor durerii către măduva spinării și creier. Durerea neuropatică este adesea descrisă ca ascuțită, înjunghiată, împușcată, arsă sau electrică.
Unele motive posibile pentru durerea neuropatică includ iritarea nervilor, afectarea nervilor sau formarea unui neurom.
Exemple de durere neuropatică includ:
- Neuropatie periferică (de exemplu, neuropatie diabetică)
- Durerea post-mastectomie
- Sciatică
Durere psihogenă
Durerea psihogenă este termenul pentru durerea cauzată de o tulburare psihologică, cum ar fi depresia sau anxietatea. Multe tulburări psihologice au complicații fizice, cum ar fi oboseala și durerile musculare. Deoarece durerea psihogenă nu are de obicei nicio origine fizică, este mai dificil de tratat decât durerea nociceptivă sau neuropatică.
Durerea psihogenă este reală, deși poate necesita o abordare diferită a tratamentului decât alte tipuri fizice de durere. Tratamentele dureroase non-farmaceutice, combinate cu antidepresive sau alte medicamente psihologice, sunt adesea mai eficiente decât analgezicele tradiționale. Acestea includ:
- ZECE
- Distragerea atenției
- Relaxare
- Consiliere
Durere idiopatică
Durerea idiopatică este durerea care există atunci când nu există o cauză fizică sau psihologică cunoscută. Durerea idiopatică nu poate fi urmărită înapoi la o cauză nociceptivă, neuropatică sau psihogenă. Deși cauza durerii poate să nu fie detectabilă cu cunoștințele medicale actuale, este încă foarte reală.
Durerea idiopatică este mai frecventă la persoanele care au o tulburare de durere preexistentă. Aceste tulburări includ tulburări de ATM și fibromialgie.
Deoarece cauza sa nu este aparentă, durerea idiopatică este adesea dificil de tratat.