Agorafobia este o tulburare de anxietate care provoacă anxietate intensă în anumite situații care îngreunează evadarea sau accesul la ajutor dacă apar panică sau alte simptome supărătoare.
În unele cazuri, dar nu în toate, agorafobia coincide cu atacurile de panică, deoarece oamenii învață să evite anumite situații care ar putea declanșa atacuri viitoare. Ca urmare, lista lor de locuri sigure se micșorează în timp.
Cuvântul agorafobie este derivat din greacă pentru „frică de piață”.
Dacă tu sau cineva care îți pasă poate trăi cu agorafobie, cu cât vei primi mai repede ajutor, cu atât mai bine. Cu tratamentul, puteți începe să faceți față stării dumneavoastră și să vă preluați controlul asupra vieții.
LaylaBird / E + / Getty Images
Simptome
Lăsată netratată, agorafobia se poate agrava adesea în timp. Această afecțiune este caracterizată de frică intensă în situații precum următoarele:
- Utilizarea mijloacelor de transport în comun, cum ar fi un autobuz, metrou sau avion
- Fiind în spații deschise, cum ar fi centre comerciale mari sau parcare
- Fiind în spații închise, cum ar fi lifturi sau magazine mici
- Fiind pe un pod
- Trebuie să aștepți la coadă sau să intri într-o mulțime de oameni
- Lăsând singur casa ta
Se estimează că 1,3% dintre adulții din SUA experimentează agorafobia la un moment dat în viața lor, iar 40% din cazuri cauzează afectări grave, conform Institutului Național de Sănătate Mintală (NIMH).
Ceea ce face ca aceste situații să fie atât de înfricoșătoare este faptul că sunt dificil de ieșit sau de a căuta ajutor dacă începeți să simțiți simptome deranjante sau jenante. S-ar putea să știți că anxietatea sau panica pe care o simțiți sunt iraționale, dar nu puteți să nu vă simțiți copleșiți de aceasta.
Având în vedere acest lucru, agorafobia poate duce la simptome suplimentare, inclusiv:
- Frică sau anxietate persistentă atunci când sunt expuși unei anumite situații care nu este proporțională cu orice pericole din viața reală pe care le prezintă
- Evitarea situațiilor supărătoare, cu excepția cazului în care aveți pe cineva cu voi
- Strâmtorare severă sau lupte cu viața socială, munca sau alte domenii ale vieții dvs. din cauza anxietății sau evitării
Pentru persoanele care experimentează agorafobia asociată cu tulburarea de panică, simptomele atacurilor de panică includ:
- Frică extremă bruscă că ai un atac de cord, pierzi controlul sau mori
- Ritm cardiac rapid
- Dificultăți de respirație sau senzație de sufocare
- Amețeli sau amețeli
- Durere sau disconfort toracic
- Sentimente de tremurături, amorțeli sau furnicături
- Transpirație sau frisoane
- Stres abdominal
Viața cu agorafobie înseamnă uneori să trăiești cu o teamă constantă de unde sau când ar putea fi următorul tău atac de panică. Pentru a face față acestui lucru, unii oameni dezvoltă rute fixe sau chiar se pot chinui să plece de acasă.
Cauze și factori de risc
Cauzele exacte ale agorafobiei sunt necunoscute. La fel ca alte tulburări de anxietate, agorafobia este probabil cauzată de o combinație complexă de factori, inclusiv genetica și factorii de stres ai mediului.
Factorii de risc pentru dezvoltarea agorafobiei includ:
- Atacuri de panică anterioare urmate de frică sau anxietate în exces
- Fobii precum claustrofobia
- Alte tulburări de sănătate mintală, cum ar fi depresia
- Experiențe de viață stresante, cum ar fi moartea unei persoane dragi sau abuz
- Abuz de substante
- O istorie familială de agorafobie
În timp ce adolescenții și adulții de toate vârstele pot fi afectați de agorafobie, vârsta medie de debut este între 21 și 35 de ani.
Diagnostic
Pentru a vă diagnostica cu agorafobie, un profesionist din sănătatea mintală vă va pune o serie de întrebări sau vă va oferi un test de screening pentru simptomele dvs., ce situații le provoacă și cât de grave sunt acestea. Dacă nu puteți vizita personal un centru medical, întrebați despre programarea unei întâlniri prin telefon sau prin video.
Un diagnostic oficial de agorafobie trebuie să îndeplinească criteriile specificate de Asociația Americană de Psihiatrie (APA) în „Manualul de diagnostic și statistic al tulburărilor mintale, ediția a 5-a” (DSM-5). În trecut, agorafobia a fost clasificată ca o caracteristică a tulburării de panică, dar acum este considerată o tulburare de anxietate separată.
Iată criteriile de diagnostic pentru agorafobie, conform DSM-5:
- Frică sau anxietate marcată în legătură cu două sau mai multe dintre următoarele: Utilizarea mijloacelor de transport în comun, a fi în spații deschise, a fi în spații închise, a sta la coadă sau a fi în mulțime, a fi singur în afara casei
- Aceste situații cauzează aproape întotdeauna frică sau anxietate excesivă și sunt evitate, provoacă suferință marcată sau necesită prezența unui însoțitor
- Anxietatea sau evitarea nu sunt mai bine explicate de o altă tulburare mentală
- Simptomele sunt persistente, durează de obicei șase luni sau mai mult și provoacă suferință sau afectare semnificativă clinic a funcționării
Dacă dumneavoastră sau o persoană dragă vă confruntați cu agorafobia, contactați Linia telefonică națională de asistență pentru administrarea serviciilor de abuz de substanțe și sănătate mintală (SAMHSA) la 1-800-662-4357 pentru informații despre facilitățile de asistență și tratament din zona dumneavoastră.
Pentru mai multe resurse de sănătate mintală, consultați baza noastră de date națională de asistență.
Tratament
Agorafobia poate fi tratată cu o combinație de terapie, medicamente și modificări ale stilului de viață.
Psihoterapie
Cu ajutorul unui terapeut, puteți învăța cum să faceți față anxietății, să vă confruntați cu temerile și să reveniți treptat la situațiile pe care le-ați evitat.
- Terapia cognitiv-comportamentală (TCC) este cea mai eficientă formă de terapie pentru agorafobie. Puteți utiliza TCC pentru a identifica și a face față gândurilor și sentimentelor distorsionate care declanșează panică sau anxietate în anumite situații, înlocuindu-le cu răspunsuri mai sănătoase.
- Desensibilizarea (terapia expunerii) vă poate ajuta să învățați cum să gestionați mai bine situațiile care induc anxietatea, expunându-vă treptat scenariilor cu îndrumarea terapeutului.
- Tehnicile de relaxare vă pot oferi instrumentele de care aveți nevoie pentru a vă relaxa pentru a gestiona anxietatea și panica atunci când apar.
Medicament
Împreună cu terapia, medicamentele pentru tulburările de anxietate pot ajuta la ameliorarea simptomelor agorafobiei. Acestea includ:
- Inhibitori selectivi ai recaptării serotoninei (ISRS), cum ar fi Prozac (fluoxetină) sau Paxil (paroxetină)
- Inhibitori ai recaptării serotoninei-noradrenalinei (SNRI), cum ar fi Effexor (venlafaxină) sau Cymbalta (duloxetină)
- Medicamente anti-anxietate sau sedative, cum ar fi benzodiazepine, cum ar fi Klonopin (clonazepam) sau Xanax (alprazolam)
Vorbește cu doctorul tău
Deoarece pornirea sau oprirea unora dintre aceste medicamente poate provoca reacții adverse care uneori includ simptome de atacuri de panică, asigurați-vă că întrebați cum puteți regla în siguranță doza, după cum este necesar.
De asemenea, este important să rețineți că benzodiazepinele pot fi obișnuite și abuzabile.Este posibil să nu fie adecvate dacă aveți antecedente de probleme cu alcoolul sau drogurile sau pentru utilizarea pe termen lung.
Copiind
Pentru a face față agorafobiei, va trebui să continuați să exersați abilitățile care vă permit să vă gestionați anxietatea și să extindeți situațiile în care vă simțiți confortabil. Aceste schimbări ale stilului de viață vă pot ajuta să rămâneți pe drumul cel bun:
- Mâncați o dietă sănătoasă și echilibrată
- Incorporează exerciții regulate în rutina ta
- Alăturați-vă unui grup de asistență online sau personal
- Gestionați stresul
- Evitați alcoolul, drogurile și cofeina
- Discutați cu medicul dumneavoastră înainte de a lua orice alte suplimente sau medicamente
Un cuvânt de la Verywell
Dacă tu sau cineva pe care îl iubești te lupți cu agorafobia, natura acestei afecțiuni poate face foarte dificilă întinderea ajutorului, dar îți poți recupera viața cu ajutorul unui profesionist din domeniul sănătății mintale. În timp ce procesul de vindecare poate fi incomod, provocator și înfricoșător la început, cu fiecare pas înainte, următorul devine puțin mai ușor.
.jpg)
-for-arthritis.jpg)
